Sambata, 13 Mai 2006

“Dupa ce m-am casatorit, nu prea ma intelegeam bine cu nevasta-mea, pentru ca ea era o fire superstitoasa. Cum plecam de-acasa, imi spunea:
- Vasilica mama, ai grija ca daca-ti taie calea o pisica, te-ntorci din drum ca-ti merge prost!
Acum a iesit alta superstitie: cica daca trece o masina in goana mare pe strada, sa-i tai drumul ca-ti merge bine!
Ei, dar intr-o seara am gresit-o: m-am intors si eu mai tarziu acasa. Apai mi-a spus:
- Frumos e din partea ta, om serios, sa te-ntorci la ora asta acasa? Te-ai intrebat tu la carciuma ce-ai sa spui cand vii acasa?
- Draga, zic, nu m-am intrebat, dar daca vrei ma duc, ma-ntreb si vin acasa gata intrebat!
Ea-mi zice:
- Dar ce zic vecinii care te vad venind la ora asta acasa?
- Da’ ce, ma nevasta, vecinii ma iubesc asa de mult, de nu-i prinde somnul pana nu ma vad pe mine acasa?
Si are dreptate nevasta-mea. Ca unii vecini se cearta. Pe noi, nici un vecin nu ne-a auzit certandu-ne! Noi, in casa, ne-ntelegem numai prin semne. Uite, si-acum am un semn, aici, in moalele capului. Ce sa-i faci? Nevasta-mea e mult mai tanara decat mine. Cand am luat-o eu, nu implinise 16 ani…de la al doilea divort! Ca sa fiu sincer, am pus ochii pe ea de la gradinita! Era femeie de servici acolo.”
Vasile Tomazian

Arhiva jurnalului Madalinei